finally

toamna ,cat te-am asteptat!

septembrie da-mi tu aramiul frunzelor sa ma ascund si ploi ca sa ma joc!

prietenii sunt ca blugii

Indiferent de vreme,stare,ocazie sunt acolo.Indiferent de culoare,marime,marca ocupa locul preferat in inima ta(dulapul tau).Au fost martorii fiecarui moment din existenta ta:primul sarut,prima teama,prima plimbare in ploaie,primul succes.Sunt acolo ca sa iti intareasca increderea in tine,sati puna un zambet pe fata ,sa te determine sa te simti norocos pentru fiecare zi.Nu protesteaza ca e frig,cald ca e ora tarzie in noapte.Prietenii sunt ca blugii.Fiecare are perechea lui preferata.Acea pereche ferita de orice pata.Perechea care de pe tine ajunge direct in masina de spalat, pe sarma la uscat si inapoi pe tine,niciodata in dulap.Perechea care se asorteaza la orice. Ai face orice sa elimini prima ,a doua .a treia pata.Plangi lacrimi amare cand textura se destrama.Trec zile pana cand te decizi sa arunci ceva pe tine si sa iesi.In vitrina unui magazin litere colorate iti irita vederea.Intri si pe raft ii revezi ,de data asta la reduceri.Te grabesti sati umplii cosul cu cat mai multe perechi.Ajungi acasa si cu nerabdare ii arunci pe tine,prima ,a doua ,a treia pereche.Imaginea ta in oglinda nu e aceiasi.Sentimenul caldut a disparut.Nu e perechea ta favorita,sunt doar o adunatura de imitatii ieftine!si plangi..prietenii sunt ca blugii..

momentul perfect al zilei

Este un moment în fiecare zi în care nu se poate vedea clar: amurgul. Lumina si întunericul se amesteca si nimic nu este pe deplin clar sau obscur.În majoritatea traditiilor spirituale, acest moment este considerat sfînt. Traditia Catolica ne învata ca ar trebui sa spunem un Ave Maria la ora sase seara.În traditia Quechuan, daca întîlnim un prieten dupa amiaza si stam cu el pîna seara, trebuie sa începem totul din nou, multumindu-i cu un “Buna seara!”La crepuscul se face bilantul între om si planeta.Dumnezeu amesteca umbre si lumini ca sa vada daca Terra are curajul sa continue sa se roteasca .Daca Terra nu e speriata de întuneric, noaptea trece – un nou soare straluceste peste ziua urmatoare.

[ Paulo Coelho-Maktub]

Pick.Eat.Love

vreau sa fiu o ciocolata.ciocolata pura cu adaosul necesar de zahar,dulceata mea sa nu-ti ofere dureri de dinti ,continutul meu amar sa nu te deguste.sa-mi sfasii nerabdator staniolul .vreau sa -mi iau timpul necesar pentru a ma topi.vreau ca aroma mea sa-ti inunde simturile.vreau sa am cel mai banal ambalaj creat vreodata. locul cel mai ascuns si prafuit de pe raftul magazinului sa-mi apartina.data expirarii sa-mi lipseasca cu desavarsire.vreau sa am pretul gustului tau.vreau sa ma alegi,sa ma gusti si sa-mi ramai fidel!

falling asleep

Zambeste.Inchide ochii si ii zambeste inima.E fericirea imaginilor ce se deruleaza in mintea ei.Imagini aruncate la pastrat ies la iveala dansand pe ritmul inimii.Ritm lenes plin de dor ii curge prin vene.Ii simte amprenta lasata pe corpul delicat,pielea catifelata.Isi atinge buza superiora,si exact cum sperase dupa atata timp ii resimte gustul.Gust dulce-acrisor plin de dorinta.Isi asteapta linistea cu ardoarea nesatulului.O soarbe cu intreg trupul.O simte in fiecare celula,vena si organ.Isi asteapta intunericul.Se lasa cuprinsa de ghearele infinitului si aluneca usor.Se desprinde de orice ancora care o tine legata de lumea reala si isi lasa pasii sa o calauzeasca.Pe ritm de vals viseaza...

you picked me

Deschide ochii si priveste-l!Deschide-ti inima care ti-a fost data sa isi urmeze ritmul ei zilnic fara sa iti ceara permisiunea!Si acum lasa-l sa aiba grija de tine,tu ai obosit de mult.Si albastrul lor,nu l-ai mai vazut decat cand te-ai oprit sa privesti cerul.Si mireasma lui e mai izbitoare decat briza marii involburate,si te inunda la fel de repede si placut cum iti aluneca nisipul pe pielea uda.Si vocea iti mangaie timpanul si picteaza imagini fabuloase pentru fiecare cuvant rostit.Si fiecare cuvant are povestea lui.Iar acum mana lui iti intinde o coala alba.Tu ai pixul.Iti poti scrie povestea sau nu.Alege..

i call it madness

o zi are douazeci si patru de ore sau mai exact 1440 de minute. Vara,minutele unei zile nu iti sunt de ajuns,dar te alina gandu ca a doua zi ceasul nu iti va masura timpul,e vacanta.Timp de douazeci de zile mi-am numarat minutele si voi continua inca pe atata.La fel de bine mi-ar putea numara un copil care isi invata prima lui numaratoare,cuvintele rostite intro zi.Totul se pare ca se reduce la matematica,de aia o urasc si am so urasc mult timp de acum incolo.

Ma numesc mimi,sau cel putin asa vreau sa ma cunoasca lumea,si urasc vara! Pentru ca vara mea a fost cea mai ciudata aglomeratie de temperaturi ridicate si sentimente.Imi doresc un singur lucru:sa ma reintorc in banca a 3a de la perete si sa asist la reuniunea randului vesel care isi face planuri pentru grecia.Imi doresc ploaie ca sa pot alunga tot ce se coace in mintea mea.Imi doresc sa vad partea buna in a avea atat de mult timp pentru a face..nimic!Sunt 20 de zile jalnice,care nu au parte nici macar de nimicurile cotidiene.Sunt multe ore de negare a singuratatii si a nebuniei.Sunt ore umplute de somn si dor.Te-ai gandit vreodata ca vei duce dorul celui mai banal lucru?Imi e dor de inestetica camerei mele si starea de bine care te inunda odata ce ai intrat.

o zi are 1440 de minute.Nu te mai plange ca nu ai ce face sau ca ai prea putin timp sa-ti consumi poftele zilnice.Cand ti se vor servi pe o tava de argint 1440 de minute dedicate nimicului,refuza!Pentru ca nimicul aduce timp liber,timpul liber aduce lipsa de ocupatie,si asa ajungi sa gandesti.Si nu e indicat sau sanatos sa depasesti limita decenta a gandirii.Daca o faci,inebunesti!